🌬️🗳️Nicușor Președinte!

Nu urmăresc politica decât cât să votez informată. Nu mă uit la știri, nu mă uit la dezbateri, mie-mi place arta, dar am câțiva influenceri după care mă ghidez. Unul dintre ei e Traian Băsescu. Singurul om care a înțeles și făcut politică internațională în România. Desigur că Băse nu e perfect, dar nu pot să nu îi recunosc și respect expertiza. Plus că e și distractiv.

În noiembrie o susțineam pe Elena Lasconi. Nu regret. În contextul de atunci era cea mai ok variantă. Uneori mă gândesc cum i-a fost să treacă prin primul ei tur pentru președinție. Vă imaginați? Câtă presiune, câtă debandadă, câtă isterie și tu să trebuiască să iei poziție? Nu prea s-a descurcat.

După rezultatele turului I din noiembrie, comentam asta la comentariul cuiva la o postare în care mă bucuram că turul 2 e între Georgescu și Lasconi. Am fost singura nebună care s-a bucurat că avem de ales între Georgescu și Lasconi.

Sunt mândră și surprinsă că România a avut resorturile necesare să anuleze alegerile. Sunt absolut încântată că la 23 de săptămâni de la acest comentariu romantic, am putut să votez cu Nicușor. Am o minte cu înclinație naturală spre statistică și probabilități și, în caz că nu vă dați seama sau nu vă gândiți, șansele să avem un candidat atât de inteligent, motivat, onest, tânăr, vizionar, cu o echipă de oameni profi în jur sunt extraordinar de mici. Aproape de 0. Nicușor are un parcurs de erou în mlaștina politică românească.

Ai încercat vreodată să faci ceva, oricât de mic împotriva unui sistem oricât de mic? Să schimbi un status quo, să semnalezi o neregulă, să corectezi practici greșite sau corupte? Eu am încercat și frustrarea e copleșitoare. 99% dintre oameni îl iau pe n-au cu cine, e o țară de căcat și renunță. Nicușor nu. Am în minte un filmuleț cu el când era cred în campanie pentru primărie si voia să filmeze ceva și a venit un PSD-ist (nu mai știu cine) și efectiv îl împingea afară din cadru. Nicușor nu s-a lăsat. Așa cum e el “moale” și introvert a stat acolo pe 2 picioare, nu a urlat, nu a renunțat, a stat să termine ce avea de făcut. Știu sigur că eu aș fi renunțat. Atunci. Acum poate că nu :)

Suntem super norocoși că îl avem pe Nicușor și că vrea să fie președintele României. Și ce facem noi (exorbitant de mulți dintre noi)? Îl votăm pe Simion. M-a părăsit puțin optimismul când am văzut procentele din (al doilea) primul tur. Mai mult decât cei 40% ai lui Simion care nu cred că sunt pentru el, m-au surprins cele peste 20% de procente pentru Crin. I mean… why? Mi-am dat seama că suntem obișnuiți să votăm împotriva a ceva mai degrabă decât pentru cineva. Procentele alea lui Simion sunt ale unor oameni supărați care nu își dau seama că nu votează o soluție, votează o schimbare. În rău. Democrație, ce-mi faci tu mie?

În momentul ăsta n-aș da România pe Statele Unite. N-aș da-o nici pe Franța, nici pe Anglia, Nici pe Germania, dar mai ales n-aș da-o pe Statele Unite. La 35 de ani de la revoluție suntem într-o conjunctură mai bună decât America visurilor. Nu e stabilă, totul se clatină acum, tocmai d-aia are să fim pe fază să punem umărul. Avem cu cine și pentru cine.

Plec acum la evenimentul de la 18 din Piața Victoriei să iau parte la prima adunare de susținere. Până acum am ieșit doar la proteste.

Binili învinge!

Ne vedem în juma de oră în Piața Victoriei.

Hai, Nicușor!